Skip to content
  • Staierdorf-Crivina-Drumul Terezie-Ilidia

Traseul nostru incepe de pe str. Stefan cel Mare din Staierdorf, la vale pe drum de piatra si chiar daca la un moment dat drumul se ramifica, pa amble variante ajungem pe DN catre Oravita, la Crivina.

Dupa ce admiram “Hororile Epocii de Aur”, unde minte bolnava a distrus minunatie de zona, imediat dupa centrala Crivina se desprinde din drumul de asfalt un drum forestier, catre stanga spre canton Crivina.

Urcam catre Poiana lui Marcu dar la prima intersectie drumul principal face stanga iar noi tinem directia inainte pe un drum forestier care isi continua urcarea pin padure. La un moment dat din acesta se desprinde un drumeag mai mic spre stanga, pe un podet peste un mic ogas; e mai mult o cale forestiera printre lapiezuri de calcar, o urcare greau si destul de tehica, dar foarte frumoasa, sus te simti fain, invingator. Calea ne scoate intr-o sa in plina padure dar te simti bine pentru ca relieful iti spune ca nu mai ai de urcat si sub tine se ghiceste Beul Sec, iar drumul se lateste si se vede o lucratura de mare ‘drumar’, un terasament solid, si intariri frumos lucrate te duce direct cu gandul la Drumul Roman. Se poate sa fie acesta? Unii spun ca se numeste ‘Drumul Tereziei’. Interesant de cercetat.

Acest terasamet merge in usoara coborare prin padure frumoasa, o zona salbatica pe coama muntilor Aninei, pe sub vf Cununa (1046m alt), la o altitudine de 900m si ne indreptam spre sud catre delul Cetatii catre ruinele cetatii Terezia. La un moment dat drumul ne scoate in niste poieni superbe unde se deschide tot peisajul deasupra vaii Beusnitei si catre impresionantul deal al Cetatii (659 m), un peisaj exotic, o imensa stanca de calcar impadurita la poale in varful careia se ridica cetatuia Terezia care vegheaza intreaga zona de la campia Oravitei si lunca Nerei, spre muntii Locvei dar si platoul Carbunariului, iar in spate catre muntii Aninei. Ca o alta varianta, inainte de aceasta poiana se desprinde un drum catre stanga care coboara usor catre Valea Beusnitei dar mai apoi reintra in drumul de creasta si ne conduce direct catre Cetate. De aici pe drumul la stanga coboram la Beusnita iar catre dreapta la Socolari.

Totusi cetatea este departe iar traseul si coborarea noastra continua catre dreapta si devine tot mai interesanta, la scurt timp drumul trece pe langa un frumos aven inconjurat de vegetatie. Iesim din padure si coborarea devine tot mai interesanta, prin poieni si pasuni pline de vegetatie, salbatice dar cuminti si prietenoase. Drumul superb, iti vine sa-i dai bataie, sari peste bolovani, dai cu forta in frane si lasi sa curga "blana" la vale. E cam ca sexul, dar un pic mai bine. Imediat ce parasim padurea atentie la orientare, drumul nostru contnua drept in jos (nu la stanga pe cel mai vizibil) si se vede putin mai slab din cauza vegetatiei. Aici dealuri uscate, pline de soare si lumina, dar cu tufe intepatoare, asa ca posibile pene. In drepta admiram abruptul din Valea Mare iar sub noi se zaresc toate localitatile din zona Oravita ba chiar si cele din Serbia. In continuare la vale pe drumul de caruta, ii dai parca tot mai tare pana ce ajungem intr-o livada de pruni unde la luam pe o potea la dreapta si intram in ‘Poteca Caprelor’ o coborare unde orgasmul este total, MINUNATA! Atentie incepatorii au dificultatii mari aici; Inclinatie mare, curbe stranse si saritori peste stancaraie. Coborarea se termina exact in capatul de sus al satului Ilidia. Ilidia o localitate cu atestare de 800 de ani  si cu o multitudine de vestigi arheologice din perioade cu mult inainte de documentele scrise renumita prin numarul mare de imigranti la sfirsitul sec 19 si inceputul sec 20 numita si America Mica sau Mica America.

De aici se poate merge spre Socolari pe drumul comunal si de acolo spre Potoc si apoi catre Cheile Nerei si Beusnita. Exista mai multe variente si inapoi la Anina pe care le vom descrie separat.

Aici Harta

Multumim Carol Varga - EnduRomania pentru date si indicatii.